Prăjitură cu brânză/ Cheesecake de vanilie

Din cercetările depuse de oamenii de ştiinţă din departamentul KTC, în ceea ce privesc reţetele de cheesecake, s-a constatat că există diverse bordeie şi obiceiuri, implicit reţete cu 3 straturi coapte de trei ori, cu două staturi coapte de două ori, cu mai multă smântână sau mai multă brânză.

Am mâncat prima dată cheesecake de lămâie acum vreo 5- 6 ani, de la un magazin din Bucureşti, care se ocupă cu vânzare de sandwitch-uri şi altele asemenea, de-ale gurii. Recunosc că, deşi bună şi fină, mi s-a părut la acea vreme destul de ciudată. Mult prea acrişoară şi destul de uscăţivă pentru o prăjitură.

Acum ceva vreme, am însoţit doi prieteni dragi cu care cred că v-aţi obişnuit de acum, la un restaurant mai nou deschis, renumit printre altele şi pentru cheesecake-ul pregătit acolo.

Şi ca de obicei, când îmi place un fel de mâncare, am hotărât să încerc reţeta. Am rămas în final tot la una dintre reţetele lui Jamie Oliver şi nu mi-a părut rau.

Ingrediente:

250 g biscuiţi digestivi (veţi găsi pachete fix la acest gramaj, aşa, ca să nu vă bateţi capul prea tare).
150 g unt
500 g ricotta
500 g mascarpone
200 ml smântână dulce
8 linguri zahăr tos
1 lime
2 ouă
1 baton/ păstaie de vanilie
Fructe proaspete sau din compot/ dulceaţă.

În primul rând pornim cuptorul şi îl lăsăm să se încălzească la 180 grade C (treapta a treia, mai precis).

Apoi rupem bucăţi biscuiţii cu mâna şi îi punem câteva secunde în blender pe modul „Pulse” sau până se mărunţesc fin.

Se topeşte untul cu grijă să nu se ardă reziduurile de lapte din el, ceea ce ar produce închiderea lui la culoare. Se toarnă în vasul în care sunt biscuiţii şi se amestecă încet până la omogenizare uniformă.

Se unge o tavă de copt ceva mai adâncă (nu genul de tavă pentru tartă) cu unt şi se pun biscuiţii cu unt în ea. Se întinde şi apoi se uniformizează bine cu o paletă.

Se bagă la cuptor vreo 10 minute, se scoate şi se lasă la răcit.

Separat, într-un vas adânc se pune brânza, se fărâmă cu un teu şi apoi se amestecă până devine cremă. Se adaugă lingură cu lingură zahărul, amestecându-se mereu. Apoi se toarnă smântâna treptat, amestecându-se continuu.

Se desface păstaia de vanilei, i se scot seminţele şi se adaugă în compoziţie.

Se taie lime-ul în jumătăţi, i se stoarce zeama şi aceasta se adaugă şi în compoziţie.

La final, vin cele doua ouă (care trebuie să fie la temperatură camerei şi nu coapte la căldura cuptorului aşa cum am păţit eu din greşeală 🙂 ) care se încorporează în cremă.

La acest moment, crema pare destul de greu de întărit cu puterea minţii, şi probabil veţi gândi că s-ar putea să o sorbiţi cu lingura de supă la final, dar nu…

Acoperiţi tava cu o foaie de copt (ca în imagine). Astfel se va preveni rumenirea prematură a prăjiturii.

Se bagă tava la cuptor la 200 grade C (treapta a patra) şi se fixează timer-ul la 40 minute +/- 5 minute. Atentie! după vreo 25-30 minute, deschideţi uşor cuptorul şi luaţi foaia de copt de pe prăjitură. Apoi închideţi tot cu grijă, să nu scoateţi aerul cald din cuptor.

Când e gata, şi acest lucru vă va fi evident dacă veţi observa că marginile prăjiturii s-au rumenit frumos iar mijlocul e şi el uşor auriu, se scoate tava din cuptor şi se lasă la răcit. Apoi se pune şi vreo oră la frigider.

Se serveşte cu fructe, dulceaţă de fructe, fructe din compot, trebuie doar să vă puneţi puţin imaginaţia la lucru.